© 2005. Proudly created by Gyorg

Alexandra și păstravii

Friday, October 16, 2015

Poate ati auzit de celebrele voblere Alexandra de la Palms-Japonia. Daca da, atunci veti crede ca despre ele vreau sa vorbesc, numai ca nu va fi asa. Chiar n-am sa zic nimic despre ele deoarece n-au avut nici o contributie la partida consumata in 03 Mai, ziua primei mele iesiri la pastrav. Mai mult decat atat, Alexandra chiar ne-a stricat partida de pescuit sau cel putin o parte din ea.

 

Impreuna cu Sabin Buzatu ne-am facut planurile de pescuit la pastrav, limitati de restrictia de a nu fi departe de Bucuresti. Asa ca, cea mai buna decizie era lacul Bolboci, si asta deoarece aveam multiple optiuni de pescuit, daca nu prindeam pe rau sub baraj, puteam incerca pe lac, iar daca nu mergea nici aici, urcam pe raul care se varsa in lac.
Lacul Boloci este unul dintre lacurile mele de suflet unde, pe langa partidele memorabile de pastrav, este si o zona turistica pe gustul meu. Mult aerisita, putina lume si destul de usor accesibila pentru o masina de teren sau nu numai.

 Cum tinta noastra era pescuitul pe rau, tinand cont ca nu mai aveam decat o saptamana pana sa plecam in Cehia la campionatul mondial de pescuit la pastrav de pe mal, impuscam doi iepuri, antrenamentul specific pentru pescuitul pe rau si iesirea relaxata la pescuit -intr-un cuvant- imbinam utilul cu placutul. Merita mentionat ca Sabin este vicecampionul national de anul trecut la pescuitul la pastrav de pe mal. Asa ca aveam parte de o concurenta pe masura asteptarii. Si zic concurenta deoarece fiecare partida de pescuit fara o miza de suspans este ca mancarea fara sare, anosta, plictisitoare si banala.

Strategia mea era clara, aveam sa-mi testez echipamentul nou de pescuit la pastrav pe rau. De ce nou? Deoarece la prima si ultima etapa din campionatul national, la care am participat, am avut parte de multi pesti scapati inainte de a-i trece pe foaia de arbitraj. Stiam ca am un handicap si chiar unul major. Pe marea majoritate a pestiilor prinsi in apa adanca (bulboane), reuseam sa-i aduc in mincioc, dar din pacate o mare parte din cei de pe apa mica, nu reuseam aproape cu nici un chip. Mai mult decat atat, am pierdut podiumul pentru un singur peste din acesta cauza, reusind un loc patru la respectivul concurs. Documentandu-ma putin, mi-am dat seama care este problema. Lanseta pe care o folosesc este rapida, scurta, senzitiva, buna de pescuit la pastrav la rotativa, dar in drill, datorita rigiditatii si a blanck-ului de grafit, nu reuseam sa tin pestii pana la minciog. Asa ca, dupa indelungi cercetari, sfaturi si concluzii, am ajuns la un bat de musca, un SAGE VATAGE 376, Clasa 3, 7’ si 6’’ . Un bat de musca din clasa ieftina a celebrului producator SAGE, dar un bat pretabil cerintelor mele de spinning.

Inarmat cu incredere maxima si pregatit temeinic inainte cu o seara de pescuit, am atacat primele locuri de pescuit direct cu rotativa Panther Martin de 2. Dupa primele lanseuri, dezamagire totala. Bulboanele care odata tineau nenumarati pesti, acum erau lipsite de cea mai mica reflectie salmonida. Rand pe rand, am epuizat toata energia acumulata sedentar. Eram frant si descumpanit. Am gasit doua explicatii, fie valea a fost in calea norului de la Fukushima, fie sezonul de pescuit la pastrav s-a deschis cu mult inaintea lui 1 mai, iar legislatia pe care o avem noi este numai de referinta, un epitaf dedicat pescuitul la pastrav in apele “bogate”ale Romaniei.

Chiar si asa, increderea nu mi-a palit, avand in maneca cel putin un as: guma sau naluca omniprezenta in orice campionat mondial de pescuit la pastrav de pe mal si – binenteles- si in campionatul nostru national. Neincrezator, Sabin a continuat pe rotativa, spunandu-mi ca n-are increre in gumele de la concurs in pescuitul pe natural. Cum eu nu eram la prima “abatere”, utilizand-o cu success, m-am pregatit de acasa cu toate gramajele, culorile si dimensiunile experimentate in concursul de pastrav de anul trecut. Le-am lestat temeinic pe ace Owner speciale de pastrav cu dimensiuni cuprinse intre numarul 4 si numarul 8. Am debarbetat de acasa toate carligele, testandu-le intr-o manusa de bumbac dens. Pe fiecare ac am lestat cu alica de plumb intre 0,9 grame si 2,5 grame, mai mult decat de ajuns pentru apele unde aveam sa pescuim. La un moment dat, am ajuns intr-un lac de mici dimensiuni creat pe rau cu mult inainte de a se construi barajul.

La primele lanseuri Sabin “arde” si primul pastrav pe o rotativa modificata de el. Nu dureaza mult si iau si eu unul pe o guma Berkely Honey culoare galbena pusa pe un ac Owner Trouth nr.6 si alica de plumb de o,9grame. Lanseta s-a comportat excelent in drill, dar singura problema imi punea lanseul propriu zis. Fiind o lanseta lunga, cu actiune parabolica, iar eu obisnuit cu lansete fast-extra fast, fiecare incarcare la lanseu trebuia regandita. Urmatorii trei pesti luati de mine l-au facut pe Sabin sa-si reconsidere strategia de pescuit, cerandu-mi cateva gume. Cu satisfactie si cu placere l-am servit din trusa mea pregatita temeinic de acasa. Nu dureaza mult si prinde si el primul pastrav pe aceiasi naluca, dar cu o culoare bronz.  

 

Este clar ca acest tip de naluca, mai putin obisnuita pentru pescarii de pastrav pe rau, este ideala, in special pe zone cu apa mai adanca si in momentele in care pastravul este putin activ. Dimineata si spre inserat, pastravul se ridica la cules de pe apa, moment in care rotativa devine o alegere inspirata. Dar in plina zi, atunci cand se refugiaza la baza diferitelor structuri submerse, guma devine o atractie irezistibile.

 Dupa ne-am distrat cu cativa pastravi in locul respectiv, a venit momentul sa schimbam locul si stilul de pescuit, mutandu-ne de pe raul de sub baraj, pe lacul Bolboci. Am inlocuit lansetele light-ultralight cu lansete dintr-o clasa superioara. 

Eu mi-am adus un Gloomis Mahogani de 2,10 cu putere de incarcare ¼ -1/2 (7 grame – 14 grame), un bat mai mult de salau decat de pastrav, dar un bat care lanseaza extrem de bine linguri de la 6 la 8 grame. Lingura oscilanta fiind singura naluca cu care pescuiesc la pastrav pe lac, permitandu-mi lanseuri lungii si explorarea diversificata a zonelor de pescuit, din pelicula apei si chiar pana la 15-20 metri adancime. Sabin a venit cu un bat de stiuca, singurul bat al lui cat de cat mai flexibil.
Ca fir de pescuit la pastrav pe lac, folosesc un Nanofil produs de Berkley de 10lb cu inaintas de fluorocarbon FCSniper de la SUNLINE. Nanofil-ul il prefer datorita faptului ca este neted, fara asperitati pe suprafata firului, si asta datorita modului in care este construit. Un fir neted inseamna lanseuri mai lungi, lucru determinant al sucessului in pescuitul de pe mal la aproape orice tip de pescuit. Un lanseu mai lung, o suprafata mai mare explorata. Fluorocarbonul il pun ca inaintas nu neaparat datorita propietatii acestuia de a fi mai putin vizibil in apa, ci datorita compensarii faptului ca firul Nanofil este putin rezistent la nod.
Dupa cateva zeci, poate sute de lanseuri, dupa schimbarea mai multor locuri de pescuit pe lac, am concluzionat ca nu are sens sa mai incercam.
Ciudat este ca in fiecare an, in aceiasi perioada, vedeam cel putin ceva activitate pe apa. (un pastrav prins in 2012) 

 Anul acesta, in cele cateva ore de pescuit pe lac, pe langa faptul ca nu am avut nici un atac, nici o urmarire, nimic, n-am vazut nici o mica miscare pe lac. Nici o saritura sau vre-un atac in bancurile de boisteni din apropierea malurilor. Mai tarziu am inteles, Doamna Tuti, administrator al Cabanei Zanoaga, cu care m-am inprietenit in multii ani de pescuit pe lac, mi-a confirmat cea mai mare temere. Braconajul din zona a atins apogeul, fiind cateva persoane care, pe langa faptul ca au toate “aranjamentele” locale pentru activitatea infractionala fiind tolerate si acoperite de autoritati, se mai si lauda cu profiturile aduse de activitate. Doar amintirile ma mai determina sa mai ajung aici, dar nu cred ca pentru mult timp.

Dupa ce ne-am ospatat copios la cabana Zanoaga, ne-am intors primul laculetul cu pesti unde, cat de cat, am mai vazut ceva activitate. In apropierea lacului am gasit si doua fete frumoase, semi dezbracate, impreuna cu doi baieti echipati cu diferite aparate profesionale de fotografiat. Dupa cate ne-am dat seama ulterior, am nimerit intr-o adevarata sedinta fotografica.
In prima faza am inceput sa prindem pastrav dupa pastrav, atata timp cat fetele erau inca imbracate. Cu timpul, dupa cateva franturi de cuvinte pe care le auzeam: “Alexandra vrea sa-ti vad chiloti”, “Alexandra arata-mi sanii”, “Alexandra departeaza picioarele”, “Alexandra da-ti rochia jos”, pastravi au disparut. Fie s-au ridicat la suprafata si se uitam cu interes, (ca si noi) fie au parasit lacul si s-au apropiat de scena fierbinte. Cert este ca, dupa o perioada, n-am mai vazut nici un atac, cu toate ca am incercat toate naluciile din trusa.
Va las sa vedeti cateva imagini interesante, mentionand numai ca Alexandra ne-a „stricat” ziua de pescuit  la pastrav.

 

 

 ​P.S.dand a o parte tot amuzamentul situatiei, toti pastravi prinsi pe râu i-am eliberat, constienti de faptul ca nu vor multe zile. Speram ca si braconierii locali sa nu aiba multe zile pe afara, rezervandu-le o supriza in viitor – poate la fel de „fericita”ca ziua in care politita le-a confiscat barca la sesizarea mea la 112. Va tin la curent 😉
 

 

 

Please reload

Cine sunt !?

Pasiunea pentru spinning o descopar in anul 1994, odata cu o vizita neprevazuta in Delta in zona Uzlina unde am pescuit intens la stiuca din barca. De atunci a devenit febra iar ulterior dependenta.

Parteneri si Sponsori
Follow Me
Articole

Cum să prinzi știucă de pe mal cu trei tipuri de năluci!...

October 8, 2019

1/10
Please reload

  • Facebook Basic Black
  • YouTube Basic Black
This site was designed with the
.com
website builder. Create your website today.
Start Now